„Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit?“
„Nimeni, Doamne“, I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osândesc.
Ioan 8, 10f
Atunci cărturarii şi fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului şi au zis lui Isus: „Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârşea preacurvia. Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu, dar, ce zici?“ Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos şi scria cu degetul pe pământ. Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus şi le-a zis: „Cine dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.“ Apoi S-a plecat iarăşi şi scria cu degetul pe pământ. Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simţit mustraţi de cugetul lor şi au ieşit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până la cei din urmă. Şi Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc. Atunci S-a ridicat în sus; şi, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit?“ „Nimeni, Doamne“, I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: „Nici Eu nu te osândesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti.“
Heinrich a Prins pe Vecinul său pe o faptă. Așa ceva extraordinar, ceva teribil! Așa ceva Lumea n-a mai văzut! Îngrozitor! Cum poate omul numai ….!!
El a apucat o Piatră mare, pe care abia a reușit s-o ridice. Asta a fost Păcatul Vecinului. Și Heinrich a arătat asta Lui Isus. Puh, ăsta a făcut – o, merită cel puțin 12.000 de Ani în Iad, pentru un asemenea Păcat! Eu am pus Piatra pe Cântar, exact 57 kg! Isus a apucat o sacoșă și a umplut – o cu pietricele mici și le dă lui Heinrich. Apoi a zis EL, aici sunt toate Păcatele tale. Toate sunt așa mici, așa omenesc, de fapt nici nu merită în Discuție. Așa un pic Adevărul s-o întoarcem, așa un pic neprietenos și nerăbdător …. toate numai puțin, toate numai un pic. Asta este doar omenesc și normal, – dar numai la Oameni. Dumnezeu le ia toate foarte exact. Aici, ia – ți Sacoșa! – și EL îi dă lui Heinrich. Uff, ăsta e cam grea! Și pe Cântar a arătat exact 57 kg. Da, a zis Isus lui Heinrich, ce este mai greu: Păcatele grosolane al Vecinului tău, sau ale tale 12.000 cele mici, „normale”, Păcate „omenești”? Deci acum ce părere ai, până când trebuie să stai tu în Iad??
Ce bine e că există Iertare! Cum am putea noi altfel Păcatele noastre prelucra, sau să le nimicim! Isus ne ia Piatra noastră sau Sacoșa noastră și o agață pe Cruce. Pentru asta am murit eu, spune EL, Treaba este rezolvată! Pedeapsa am primit – o eu, și Tu ești liber!! – și toate astea, pentru că eu te iubesc Copilul meu! – și pe Vecinul tău la fel.
Oh, Isuse! Ce mare Dragoste ai TU pentru noi Oamenii! Eu nu văd uneori ceva de Iubit de la Oameni sau în mine. Dar TU vezio altfel. Ce bine, că Sacoșa mea a fost predate Ție și eu nu mai trebuie să o port cu mine! Ce bine, eu sunt ușurat, bucuros și liber!! Mulțumesc!!!!