Isus spune:
Eu sînt blînd şi smerit cu inima.
Matei 11, 29

Da, cam așa este unul: Care este din toată Inima smerit și bun. Nu sunt Sentimente Răzbunătoare. Nu Răutate, Nu Pică, Nu Vorbe rele. Prietenos. Bun. Blând. Plin de Dragoste. Și totuși cea mai mare Putere în Ceruri și pe Pământ. Astfel e numai DOmnul Isus Christos, DOmnul nostru iubit.
Toată Ființa SA este Dragoste. Mai puternică decât, Dragostea Mamei pentru Copilul ei, mai Puternică decât Dorința Bărbatului după Soția lui, mai Puternică decât toată Dragostea pe care noi ne-o putem Imagina.
De aceia nu a rămas EL în Cer, ci a venit la noi aici pe Pământ. EL a văzut, aceștia nu vor reuși singuri, ei au nevoie de EL. Ei nu Îl cunosc pe Dumnezeu Tatăl, cu toate că ei Îl caută. EL sa lăsat găsit de Pastori, în Templu din Hannah și Simeon, de cei douăsprezece Ucenici și de Femeile, pe care EL ia vindecat. Cu toate că EL atâtea Bunuri a făcut, au rămas numai cam 120 Credincioși, care până-n Rusalii cu credincioșie lau așteptat. Toți ceialalți au mers mai departe pe Căile lor, ca și Cain. Isus a avut Curajul și Smerenia ca să ne Slujească, ba chiar pe urmă Să-și dea Viața pentru noi. EL a știut, altceva nu poate face nimic, ca acești Oameni să se reântoarcă la Tatăl. Era nevoie de o Jertfă fără Cusuri pentru cele toate Păcatele, Datoriile, pe care noi le-am desăvârșit. Numai DOmnul Isus Christos era vrednic să se prezinte pentru, această Jertfă.
Așa după cum EL, a fost Ziua și Noatea prezent în Nevoile Oamenilor, care EL însuși nu avea Odihnă, EL care și-a lăsat Sângele Său să se revarse pentru noi, Care acum fierbinte și cordial are Dorință după al Lui Mântuți, EL care ne slujește, de parcă ar fii Sclavul nostru, care ne talentează și ne dă Bucurii, care ne dă Viață Veșnică în Ceruri, împreună cu Tatăl și EL, așa după după cum EL, să fim și noi: Să uităm de noi și să trăim pentru Altul.
Fără Ajutorul Dumnezeesc acesta nu merge. Acest Proces de Transformare dela Egoism de a Sluji, pune Hotărârea noastră pe prim Plan. Apoi poate Isus să înceapă Transformarea în Inimile noastre. Mereu este EL nevoit, cu un Cuțit ascuțit Egoismul și Autocompătimirea să o taie. Mereu este nevoit EL să ne dea durere, ca astfel să crească Smerenia. EL face asta precaut, dar vechiului meu Eu îl doare; – și de altfel e biune așa.
Numai cu EL în Inimă pot eu să devin Smerit din toată Inima.. Și această Smerenie,se combină cu Bunătatea, arată o altă Cale spre Inima Tatălui și al Dumnezeului nostru.
Așa după cum EL, doresc să fiu și eu. DOamne, ajută!

Da, Isuse Drag, TU să iei în Posesie în mine. Inima mea veche sa învârtit numai în jurul său și a fost mereu autocompătimitor. Dă-mi TE rog Inima TA de Isus, lasă să fiu smerit și bun. Pentru că așa după cum TU mai iubit vreau și eu să iubesc. Fără plata în avans, fără condiții. DOmnulEsteAproape!

Advertisements